Angina Pectorala

Angina pectorala

 

Se defineste ca o  durere sau disconfort, localizat de cele mai multe ori  retrosternal, datorat bolii ischemice cardiace,  in momentul cand muschiul cardiac nu este aprovizionat cu  cantitatea  sange de care are nevoie, ca urmare a ingustarii sau blocarii uneia sau ale mai multor artere coronare.

Durerea se poate exprima ca apasare, arsura, ghiara, cu localizare precordiala sau disconfort la baza gatului, maxilarelor, umerilor, mainilor, spatelui.

Durerea sau disconfortul apare de obicei la efort, dureaza aproximativ 5 minute, cedeaza la oprirea efortului sau dupa nitroglicerina.

Durerea se  poate manifesta si ca o balonare sau indigestie in zona abdominala superioara, poate iradia din zona toracelui spre maini, umeri, maxilare, spate.

Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile pot fi si emotiile puternice, expunerea la caldura sau frigul excesiv, excesele alimentare, fumatul etc.

Factorii de risc sant colesterolul crescut, HTA, diabetul, obezitatea, sedentarismul fumatul, varsta > 45 ani la barbati si > 55 ani la femei, antecedente familiale.  Durerile care pot mima angina pectorala pot fi  datorate trombembolismul pulmonar, disectiei de aorta, cardiomiopatiei hipertrofice obstructive, pericarditei, atacului  de panica, bolilor osteoarticulare.

Daca la barbati angina pectorala apare de cele mai multe ori prin blocajul aterosclerotic ale arterelor coronare, la femei in 50% din cazuri , mai ales la cele tinere , este o boala neobstructiva ( coronare normale la coronarografie), microvasculara. De aceea la femei putem sa consideram echivalente de angina si disconfortul respirator, greata, varsaturile, durerea abdominala, durerea ascutita, lancinanta, in piept.

Spre deosebire de angina pectorala stabila putem avea angina instabila varianta de angina ( Prinzmetal), angina microvasculara.

Orice durere sau disconfort in zona precordiala sau o durere care se repeta necesita prezentarea la medic pentru evaluare. Medicul cardiolog poate sa discearna intre durerea de cauza cardiaca si extracardiaca avand la dispozitie anamneza, ex clinic, ecg de repaos, holterul ekg, analizele  de laborator specifice,  ecografia cardiaca de repaos sau de stress, ekg de efort, coronarografia, angio CT etc.

Inlaturarea sau tinerea sub control ale factorilor de risc si ale factorilor favorizanti previn rata de imbolnavire, tratamentul adecvat si administrat  la timp de catre medicul cardiolog si nu dupa ureche previn IMA si moartea subita cardiaca in majoritatea cazurilor.

Dr. Tiberiu Clujeanu medic primar boli interne, medic specialist cardiologie

Spitalul de Recuperare Medicala Hipocrat , Str.Fantanica nr 22, sector 2, Bucuresti

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *