Astmul bronsic

Astmul  bronsic  este  o boala inflamatorie cronica ce  afecteaza caile respiratorii si se manifesta prin “hiperreactivitate bronsica” ce conduce la episoade recurente de dispnee, wheezing, tuse si senzatie de constrictie toracica; episoadele apar in special noaptea si dimineata devreme.

Astmul bronsic afecteaza toate grupele de varsta si toate categoriile sociale dar este mai frecvent intalnit la nefumatori si la persoanele tinere (pana in 40 de ani).

Exista o serie de factori care pot declansa astmul  bronsic:

  1. Factori de mediu: alergii, fumat, infectii respiratorii repetate, netratate corespunzator, substante nocive din mediul inconjurator.
  2. Factori ce tin de persoana afectata: factori genetici (copiii cu parinti cu AB sunt mult mai expusi riscului de a se imbolnavi), obezitatea, sexul (barbatii sunt mai expusi in copilarie, femeile la maturitate).
  3. Factori secundari: factori de mediu iritanti (fum, miros, poluare, mucegai), factori ce tin de schimbarile meteo (umiditate crescuta, temperaturi scazute, schimbari bruste de temperatura), stari emotionale tensionate (anxietate, stress prelungit).

Ca  si  manifestari clinice  astmul bronsic se caracterizeaza  prin:

  • Atacuri de tuse si episoade de wheezing ( respiratie suieratoare )
  • Dureri in zona toracica
  • Dificultate in respiratie
  • Probleme cu somnul.

 

Tusea care apare in astmul bronsic se poate insoti de eliminarea unei spute albe, gelatinoase. Unii  pacienti percep  acea durere din zona toracica sub forma unei “ constrictii toracice”.

Intre  crize, pacientul se poate simti perfect sanatos sau poate avea o greutate in respiratie la efort.

Boala prezinta diferite  grade de severitate. Atunci cand astmul bronsic este usor, crizele sunt rare, de intensitate mica si pot trece de la sine sau cu minim de tratament.

In astmul bronsic sever crizele pot apare mai frecvent, chiar zilnic sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. In acest stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzand oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, tuse si “ haraiala” in piept.

NB: O viroza respiratorie sau o expunere la un alergen (ex: polen, par de animale, acarieni, gandaci, mucegaiuri sau anumite alimente) poate produce o agravare a simptomatologiei!

Alti  factori de risc ce pot declansa astmul bronsic sunt: AINS, beta blocantele, sdr premenstrual, conditii legate de sarcina, BRGE, rinosinuzita cr.

Diagnosticul in astmul bronsic se poate pune in functie de:

  • Manifestari clinice
  • Istoric sugestiv
  • Spirometrie

Spirometria este esentiala pentru diagnostic, pentru stabilirea  gradului de severitate al bolii si pentru urmarirea evolutiei pacientului in timp.

NB: pacientul poate avea spirometrie normala intre crize sau se poate identifica un sindrom obstructiv. Sugestiv pentru astmul bronsic este cresterea sau normalizarea VEMS dupa inhalarea unui spray bronhodilatator.

De asemea se pot efectua testari alergologice pentru  depistarea unui astm bronsic determinat de diferiti alergeni.

Nu trebuie exclus  nici consultul ORL sau  gastroenterologic, avand in vedere factori de risc enumerati ce pot duce la declansarea unui astm bronsic.

Tratamentul pentru  astm bronsic include:

  1. Masuri igienico-dietetice: camera  in care se doarme sa nu aiba praf; plapuma, perna, salteaua sa fie din materiale sintetice (nu lana, puf), sa se evite plantele de apartament cu flori sau care produc mucegai (ex. planta alergizanta: violeta de Parma);  pestii din acvariu indirect  prin mancare cu care sunt hraniti si care se presara in apa; parul de animale (caini, pisici).
  2. Tratament medicamentos :
  • tratament cronic (de control/ intretinere)
  • tratament de criza (de salvare/urgenta )

Tratamentul medicamentos pentru astm bronsic este predominant  inhalator (spray)  si este prescris  in urma consultului si  investigatiilor, doar de catre  medicul specialist. El consta in substante care se administreaza zilnic si exact in dozele recomandate de medic pentru a controla  boala.

Tratamentul pentru astm bronsic in exacerbare  consta in cura scurta de Prednison (7-10 zile), sau cresterea dozelor de cortizon inhalator-spray, bronhodilator sau combinatii cu cele doua substante (din diferite  medicamente) +/_ asocierea altor clase de medicamente.

De  mentionat ca astmul bronsic, la fel ca o multitudine de afectiuni pulmonare, ORL (rinite, sinuzite, amigdalite, laringite, raceli, traheobronsite, BPOC, pneumonii etc)  si nu numai, prezinta indicatie de salinoterapie!  (vezi articolul cu Salinoterapia).

Pentru ca sa se observe o imbunatatire vizibila a vietii pacientului, in aceasta terapie ajutatoare trebuie sa se  efectueze in medie 12 sedinte de salina a cate  45-50 min. Aceste sedinte se pot repeta de 2-3 ori in decursul uni an.

 

Dr.  Peptea  Adriana – medic specialist pneumolog

Spitalul Hipocrat Rahova.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *