RECUPERARE CARDIACA

Pentru intelegerea si aplicarea corecta a principiilor reabilitarii cardiovasculare bazate pe exercitiu fizic este important sa se inteleaga mecanismele implicate in raspunsul acut la exercitiul fizic dar mai ales mecanismele implicate in adaptarea cronica a organismului la activitatea fizica sustinuta pe termen lung.
Adaptarea organismului la efortul cronic,prin efectele functionale si structurale determina beneficiile recuperarii cardiovasculare.
Antrenamentul fizic are efect de: reechilibrare a sistemului nervos vegetativ cu diminuarea tonusului simpatic si cresterea activitatii parasimpatice, consecintele cardiovasculare fiind scaderea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale.
1.ADAPTAREA LA EFORT A DEBITULUI CARDIAC,CIRCULATIEI PERIFERICE SI PULMONARE:
Astfel, peste nivelul de intensitate moderata-inalta frecventa cardiaca este factorul determinant al cresterii debitului cardiac la un nivel corespunzator de 50-60% din VO2 max,cu un volum bataie in faza de platou. Debitul cardiac poate avea o crestere de 4 pana la 6 ori in timpul efortului fizic intens.
Un studiu bazat pe antrenament fizic cu o durata de 8-10 saptamani arata o imbatranire in medie cu 13% a debitului cardiac maximal. In timpul efortului acut mecanimele vasomotorii fac ca sangele sa fie directionat catre musculatura implicata in exercitiu, vasele celebrare si cele coronare, cu vasoconstructie pe celelalte teritorii. Rezistenta vasculara periferica scade iar extractia periferica a O2 creste de pana la trei ori. Circulatia arterial pulmonara se adapteaza la o crestere de 6 ori a debitului cardiac, fara o modificare semnificativa a gradientului transpulmonar.
In perioada de recuperare post exercitiu, parametrii hemodinamici revin la nivelurile bazale in cateva minute prin reactivarea stimularii vagale.
Prin fortele de forfecare la nivelul peretelui vascular, antrenamentul fizic determina efecte vasculare cornice favorabile prin mecanisme endotelial-dependente a activitatii sintetazei oxid nitric (NO2).In plus antrenamentul fizic determina cresterea celulelor endoteliale progenitoare circulante cu rol esential in regenerarea endoteliala si prevenirea alterarii functiilor vasculare in relatie cu imbatranirea.
2.ADAPTAREA LA EFORT A MUSCULATURII SCHELETICE:
Antrenamentul fizic presupune o restructurare musculara cu modificarea proportiei fibrelor musculare I si II. De asemeni,exercitiul fizic de anduranta duce la o imbunatatire a activitatii oxidative enzimatice, inclusiv la nivel mitocondrial cu scaderea producerii lactatului in timpul efortului.
Consecinta este o crestere a disponibilitatii O2 la nivel miocitar,prin cresterea densitatii capilare si cresterea concentratiei mioglobinei si glicogenului muscular.
3.ADAPTAREA FRECVENTEI CARDIACE:
De urmarit incompetenta cronotropa, prin lipsa adaptarii frecventei cardiace la efort in absenta tratamentului betablocant si a perioadei de recuperare, cand trebuie sa prezinte o scadere a frecventei cardiace cu 12 bpm in primul minut post efort.
4.ADAPTAREA TENSIUNII ARTERIALE:
La efort fizic are loc o crestere fiziologica a TA sistolice, determinate de cresterea debitului cardiac,iar valorile TA diastolice pot ramane nemodificate. Dupa exercitiul fizic maximal se poate constata o hipotensiune arteriala o perioada indelungata post efort.
CENTRUL DE PREVENTIE SI RECUPERARE CARDIOVASCULARA -HIPOCRAT , are ca si pacienti ,cei care au depasit primele 14 zile de la evenimentul acut cardiovascular: sindrom coronarian acut:IMA(infarct miocardic acut);post chirurgical (by-pass,valvuloplastii,etc), post angioplastie, dupa exacerbarea fenomelor de insuficienta cardiaca etc.
Nu se efectueaza in primele 14 zile dupa evenimentul acut deoarece nu avem posibilitatea internarii si monitorizarii pacientului.
5.ETAPELE DESFASURARII PROCESULUI DE REABILITARE CARDIOVASCULARA (intermediara):
1.Evaluarea pacientului:istoric medical,evaluarea factorilor de risc cardiovascular,evaluarea medicala (clinic,ecocardiografie,test de effort +\- monitorizare TA si EKG,analize de laborator),test de mers 6 min.
2.Incadrarea pacientului intr-o clasa de risc cardiovascular si stabilirea programului de exercitii fizice adaptat posibilitatilor si necesitatilor fiecarui pacient.
3.Corectia factorilor de risc prin sedinte de consiliere pe probleme de nutritie si psihologie.
4.Stabilirea programului individual pentru efectuarea de:
-Kinetoterapia activa si pasiva:
-Antrenament fizic de anduranta (efort continuu sau cu intervale) de la o intensitate mica /moderata pana la inalta,in conditiile stabilite de randamentul energetic aerobic,la cicloergometru cu ECG telemetric:
-Antrenament fizic de forta/rezistenta :contractii musculare efectuate impotriva unei forte specific opuse cum ar fi ridicarea greutatilor.Este o interventie anabolica pentru prevenirea Sindromului de casectizare.
-Antrenament respirator propus pentru ameliorarea capacitatii de efort la pacientii ce prezinta slabiciunea muschilor respiratorii si este practicat impreuna cu eforturile aerobice.
5.Evaluarea finala cu reevaluarea factorilor de risc si a capacitatii de efort cu stabilirea planului de activitate fizica in ambulatoriu,stabilirea unor tinte precise pentru corectia factorilor de risc si program de reevaluare periodica. Pentru evaluarea si cuantificarea beneficiilor se efectueaza test de mers 6 minute si la terminarea programului de recuperare pentru pacientii care efectueaza minim patru saptamani de antrenament.
Scopul final al recuperarii cardiovasculare:
-Sa redea bolnavului maximum din capacitatea fizica compatibila cu starea functionala a cordului;
-Cresterea VO2 max la 7 METS (3-5 METS in ICC );
-Ameliorarea circulatiei colaterale (discutabil)
-Ameliorarea performantei cardiace (discutabil)
-Test de efort fizic maximal limitat de simptome (neobligatoriu)
Frecventa de desfasurare a exercitiilor fizice este de 3 sedinte/saptamana,cu o durata de 60 min.din care 30 min. la cicloergometru de intensitate moderat-inalta cu interval si incarcare incepand de la 40-60 % din VO2 maxim pana la 85-90% sau 60-70% din frecventa cardiaca maxima atinsa la efort. Scopul este mentinerea starii de echilibru VO2,deasupra primului prag aerob.

Dr.Ianosi Dorin
medic primar cardiolog
competente in ecocardiografie

Bibliografie
1.Guidelines for Cardiac Rehabilitation and Secondary Prevention Programs ,Fifth Edition-AACVPR,American Association of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation.
2.Florin Mitu ,Mihai Roca,Iulia Cristina Roca-Rolul efortului fizic in reabilitarea cardiovasculara,Editura PIM-Iasi 2016.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *