Rinosinuzita

Definitie: rinosinuzita  reprezinta  inflamatia mucoasei cavitatii nazale si a sinusurilor paranazale.

Rinosinuzita este patologia cea mai  frecventa in sezonul actual de adresabilitate a pacientilor intr-un cabinet ORL. Studii recente raporteaza ca  1 din 10 pacienti  ce sufera de o infectie puternica a cailor respiratorii superioare  insuficient  tratata dezvolta ulterior o rinosinuzita.

Etiologie:

a) factori determinanti: bacterii, fungi, richetii, virusi, paraziti;

b) factori predispozanti locali-anatomici: deviatia de sept, hipertrofia cornetelor, malformatii;  traumatisme (fracturi septale/oase nazale si barotraumatism insotite de epistaxis, extractii  dentare), corpi straini endonazali sau sinusali (corpi staini exogeni la copii, tamponament  nazal  anterior, rinoliti);

 c) factori  tumorali (tumori  benigne  si maligne nazale si rinosinusale);

  d) infectii de vecinatate (adenoidita cronica, amigdalita cronica, dacriocistita, supuratiile de orbita, patologia dentara);

  e) factori generali (frigul, umezeala, alergia, gaze toxice, fumatul, atmosfera poluata).

Fizopatogenie: inflamatia si edemul mucoasei rinosinusale produce blocarea ostiumurilor natural de drenaj a sinusurilor in fosa nazala cu acumularea secretiilor in cavitati inchise precum si multiplicarea germenilor patogeni si a celor saprofiti si transformarea purulenta a continutului endosinusal.

sinuzita

 

Tabloul clinic: exista multiple clasificari ale rinosinuzitelor in functie de:

– criteriul anatomo-topografic- anterioare: maxilare, etmoidale, frontale; posterioare: etmoido-sfenoidale;

– anatomo-clinic: catarale, supurate, hipertofice, hiperplazice;

– bacteriologic: amicrobiene, monomicrobiene, polimicrobiene cu microbi specifici si nespecifici;

– etiologic: infectioase, traumatice, tumorale, metabolice, alergice, disgenetice;

– patogenic: secundare (rinogene, odontogene, orbitare); primitive (septicemii si septicopioemii);

– evolutiv: acute < 4 saptamani, subacute 4-12 saptamani, cronice > 12 saptamani, recidivante, latente;

– prognostic: simple si complicate;

– terapeutic: medicale si chirurgicale.

Rinosinuzitele, indiferent din ce clasa fac parte, sunt  insotite obligatoriu de semne  majore si minore:

  • Semne majore:  rinoree purulenta , obstructie nazala, durere /senzatie de presiune, hipo/anosmie;
  • Semne minore:  cefalee, dureri dentare, otalgie, tuse/febra.

Rinosinuzita  este  insotita  de semne  majore  si  minore, cele mai frecvente  combinatii  sunt  rinoreea mucopurulenta  cu cefaleea  si  senzatia  de  presiune  in zona rinosinusala cu  febra.

Diagnostic  pozitiv  se pune pe:

Diagnostic diferential:

Rinosinuzitele anterioare (maxilare, etmoidale, frontale)  de  cele  posterioare (etmiodo-sfenoidale) ; formele acute de cele cronice reacutizate;

  1. Algii de cauza dentara;
  2. Algii de cauza oftalmologica;
  3. Nevralgii trigeminale, sindroame cafalalgice, migrene vasculare;
  4. Corpi straini neglijati, rinolitiaza;
  5. Tumori  rinosinusale, baza de craniu, cerebrale;
  6. Algii postraumatice;
  7. Cefaleea din bolile generale: cardiovasculare, hematologice, gastrointestinale, hepatice, renale.

Complicatii

A) Locale

– cronicizarea;

– extensia la celelalte sinusuri (unilateral/bilateral);

– faringoamigdalite/faringolaringite/traheobronsite descendente.

B) Locoregionale

– oculo-orbitare (edem orbitar, periostita, flegmon/celulita orbitara, nevrita retrobulbara);

– endocraniene (meningita, abces extradural/subdural/cerebral);

– mucocel;

– chisturi maxilare.

C) Generale

– septicemia / septicopioemia;

– tromboflebita de sinus cavernos / longitudinal.

Tratament:

A) Profilactic

– tratamentul corect si complet al infectiilor acute/cronice  respiratorii;

– tratamentul cauzelor de obstructie nazala (deviatie de sept, hipertofie de cornete, sinechi, adenoidita, malformatii nazale) ;

– tratamentul focarelor dentare;

– vaccinarea persoanelor imunosupresive in epidemii, folosirea substantelor pentru intarirea imunitatii si a suplimentelor nutritive;

– evitarea si izolarea persoanelor bolnave, aerisirea incaperilor, evitarea aglomeratiilor, frigul umezeala, alergenii, gazele toxice, fumatul.

B) Curativ medicamentos:

a) etiopatogenic: antibiotic ideal conform antibiogramei (7-14 zile);

b) simptomatic local: 7-21 zile (DNF-dezobstruante nazofaringiene, aerosoli, anemizari de mucoasa si injectari de AIS);

c) simptomatic general: 7-10 zile (AINS/AIS, antialgic, mucolitic, adjuvant-vitaminoterapie);

C ) Curativ chirurgical:

– punctia sinusala (in sinuzita maxilara tot mai rar folosita); polipectomia; mucotomia; chirurgia cornetului mijlociu; septoplastia;

– FESS: chirurgia sinusala endoscopica functionala  (cea mai folosita medoda cand tratamentul medicamentos  esueaza).

 

Dr.  Marina Grozavu – medic specialist O.R.L

Clinica Medicala  Rahova

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *