Definitie: rinosinuzita reprezinta inflamatia mucoasei cavitatii nazale si a sinusurilor paranazale.
Rinosinuzita este patologia cea mai frecventa in sezonul actual de adresabilitate a pacientilor intr-un cabinet ORL. Studii recente raporteaza ca 1 din 10 pacienti ce sufera de o infectie puternica a cailor respiratorii superioare insuficient tratata dezvolta ulterior o rinosinuzita.
Etiologie:
a) factori determinanti: bacterii, fungi, richetii, virusi, paraziti;
b) factori predispozanti locali-anatomici: deviatia de sept, hipertrofia cornetelor, malformatii; traumatisme (fracturi septale/oase nazale si barotraumatism insotite de epistaxis, extractii dentare), corpi straini endonazali sau sinusali (corpi staini exogeni la copii, tamponament nazal anterior, rinoliti);
c) factori tumorali (tumori benigne si maligne nazale si rinosinusale);
d) infectii de vecinatate (adenoidita cronica, amigdalita cronica, dacriocistita, supuratiile de orbita, patologia dentara);
e) factori generali (frigul, umezeala, alergia, gaze toxice, fumatul, atmosfera poluata).
Fizopatogenie: inflamatia si edemul mucoasei rinosinusale produce blocarea ostiumurilor natural de drenaj a sinusurilor in fosa nazala cu acumularea secretiilor in cavitati inchise precum si multiplicarea germenilor patogeni si a celor saprofiti si transformarea purulenta a continutului endosinusal.
Tabloul clinic: exista multiple clasificari ale rinosinuzitelor in functie de:
– criteriul anatomo-topografic- anterioare: maxilare, etmoidale, frontale; posterioare: etmoido-sfenoidale;
– anatomo-clinic: catarale, supurate, hipertofice, hiperplazice;
– bacteriologic: amicrobiene, monomicrobiene, polimicrobiene cu microbi specifici si nespecifici;
– etiologic: infectioase, traumatice, tumorale, metabolice, alergice, disgenetice;
– patogenic: secundare (rinogene, odontogene, orbitare); primitive (septicemii si septicopioemii);
– evolutiv: acute < 4 saptamani, subacute 4-12 saptamani, cronice > 12 saptamani, recidivante, latente;
– prognostic: simple si complicate;
– terapeutic: medicale si chirurgicale.
Rinosinuzitele, indiferent din ce clasa fac parte, sunt insotite obligatoriu de semne majore si minore:
- Semne majore: rinoree purulenta , obstructie nazala, durere /senzatie de presiune, hipo/anosmie;
- Semne minore: cefalee, dureri dentare, otalgie, tuse/febra.
Rinosinuzita este insotita de semne majore si minore, cele mai frecvente combinatii sunt rinoreea mucopurulenta cu cefaleea si senzatia de presiune in zona rinosinusala cu febra.
Diagnostic pozitiv se pune pe:
- Tabloul clinic;
- Ex. clinic ORL: rinoscopie anterioara si posterioara, bucofaringoscopie, laringoscopia indirecta;
- Ex. endoscopic cu tija rigida si fibroscopia rinofaringolaringiana;
- Ex. paraclinice: SAF, Rg Hirtz, CT sinusuri;
- Ex. de laborator: HLG completa, probe inflamatorii nespecifice, teste alergice, ex secretiilor/biopsie;
- Consulturi interdisciplinare: stomatologic/MBF, neurologic/neurochirurgical, alergologic, oncologic.
Diagnostic diferential:
Rinosinuzitele anterioare (maxilare, etmoidale, frontale) de cele posterioare (etmiodo-sfenoidale) ; formele acute de cele cronice reacutizate;
- Algii de cauza dentara;
- Algii de cauza oftalmologica;
- Nevralgii trigeminale, sindroame cafalalgice, migrene vasculare;
- Corpi straini neglijati, rinolitiaza;
- Tumori rinosinusale, baza de craniu, cerebrale;
- Algii postraumatice;
- Cefaleea din bolile generale: cardiovasculare, hematologice, gastrointestinale, hepatice, renale.
Complicatii
A) Locale
– cronicizarea;
– extensia la celelalte sinusuri (unilateral/bilateral);
– faringoamigdalite/faringolaringite/traheobronsite descendente.
B) Locoregionale
– oculo-orbitare (edem orbitar, periostita, flegmon/celulita orbitara, nevrita retrobulbara);
– endocraniene (meningita, abces extradural/subdural/cerebral);
– mucocel;
– chisturi maxilare.
C) Generale
– septicemia / septicopioemia;
– tromboflebita de sinus cavernos / longitudinal.
Tratament:
A) Profilactic
– tratamentul corect si complet al infectiilor acute/cronice respiratorii;
– tratamentul cauzelor de obstructie nazala (deviatie de sept, hipertofie de cornete, sinechi, adenoidita, malformatii nazale) ;
– tratamentul focarelor dentare;
– vaccinarea persoanelor imunosupresive in epidemii, folosirea substantelor pentru intarirea imunitatii si a suplimentelor nutritive;
– evitarea si izolarea persoanelor bolnave, aerisirea incaperilor, evitarea aglomeratiilor, frigul umezeala, alergenii, gazele toxice, fumatul.
B) Curativ medicamentos:
a) etiopatogenic: antibiotic ideal conform antibiogramei (7-14 zile);
b) simptomatic local: 7-21 zile (DNF-dezobstruante nazofaringiene, aerosoli, anemizari de mucoasa si injectari de AIS);
c) simptomatic general: 7-10 zile (AINS/AIS, antialgic, mucolitic, adjuvant-vitaminoterapie);
C ) Curativ chirurgical:
– punctia sinusala (in sinuzita maxilara tot mai rar folosita); polipectomia; mucotomia; chirurgia cornetului mijlociu; septoplastia;
– FESS: chirurgia sinusala endoscopica functionala (cea mai folosita medoda cand tratamentul medicamentos esueaza).
Dr. Marina Grozavu – medic specialist O.R.L
